21. Vila Nicu Stănescu

Nicu Stănescu Villa

1923 Strada Paris 43

Casa este construită în stil neoromânesc, însă cu decoraţie austeră, pentru avocatul Nicu STĂNESCU, în vecinătatea ‘parcului Bonaparte’. Locuinţa din strada Paris nr. 43 prezintă un volum rezultat din intersecţia unui paralelipiped tăiat in ‘L’ cu un corp parter, reprezentând o loggie închisă cu arcade trilobate acoperită de o terasă accesibilă de la nivelul etajului. Restaurarea recentă a păstrat mai multe elemente originale ale paramentului, printre care: decoraţia ancadramentelor, a cornişei şi a parapetului golurilor de la etaj, copertina sprijinită pe console din lemn decorative, aflată la nivelul superior, cele două copertine semicilindrice, tot pe structură din lemn, aflate pe faţada laterală de est. Totuşi, este de bănuit că în urma restaurării decoraţia paramentelor a fost simplificată. Balustrada metalică a terasei de la etaj aflată înspre stradă nu este originală, iar curbura arcaturii trilobate a fost simplificată în urma restaurării. Se remarcă gardul care păstrează caracteristicile celui original: montanţi masivi de beton cu învelitoare de ţiglă şi panouri din elemente de lemn cu motiv geometric ortogonal dispuse deasupra unui soclu de beton. Curtea are două intrări dispuse pe la cele două extremităţi ale parcelei, una dintre ele fiind marcată distinctiv cu stâlpi mai înalţi în cadrul împrejmuirii. Pe fundul de lot există o anexă a casei, construită deasemenea în stil neoromânesc.

The house located at 43 Paris Street was built in Neo-Romanian style, but with austere decoration, for lawyer Nicu STĂNESCU, in the neighbourhood of the ‘Bonaparte’ park. The residence is a volume that resulted from the intersection between an L-shaped volume and a ground-floor volume that is in fact a loggia enclosed with trefoil arches and covered by a terrace which is accessible from the upper floor. Recent restoration kept various original elements of the surface of the facades: the decoration of window frames, of the cornice and of the parapet of the openings from the upper floor, the canopy supported by a wooden decorated structure, the two wooden semi-cylindrical canopies on the eastern facade. However, decoration seems to have been simplified after restoration. The metal railing of the first floor terrace is not original and the form of the arches seems to have been modified. The present enclosure keeps the characteristics of the original one: tall concrete pillars covered in ceramic tile and wooden panels with orthogonal patterns sustained above a tall basement. The courtyard has two entrances at each extremity of the plot, the main one being marked by a distinctive gate. In the back of the plot there is an annex of the house, also built in Neo-Romanian style.

Autor text / Text author: Elena-Codina DUȘOIU

22. Vila Inginer Dionisie Germani

Engineer Dionisie Germani Villa

1923 Strada Paris 45

Casa a fost construită în aceeaşi zonă a "parcului Bonaparte", pentru inginerul Dionisie GERMANI. Ceva mai simplă, dar mai înaltă decât vecina sa de la numărul 43, casa din strada Paris nr. 45 prezintă un volum masiv, organizat în jurul corpului central, care domină compoziţia. Se păstrează învelitoarea originală din ţiglă solzi aşezată peste tronsoanele de acoperiş în 4 ape, cu lucarne generoase, pe structură din lemn. Actuala culoare cenuşie a tencuielii nu pune suficient în valoare decoraţia în stil neoromânesc, păstrată parţial (balustradă cu colonete, ancadramente de arce în mâner de coş şi ferestre drepte, motiv decorativ pentru parapetul ferestrelor).

The house was built in the same area of the Bonaparte park for engineer Dionisie GERMANI. Somehow simpler but taller than its neighbour at 43 Paris Street, the house at no. 45 presents a massive volume, organized around the central body that dominates the composition. The original  four sloped roof, covered with ceramic tiles, with generous dormers on wooden structure is still kept. The present grey colour of the facade does not put bring out the true potential of the Neo-Romanian decoration, which has been partially kept (balustrade with small columns, frames of the depressed arches and of rectangular windows, decoration on the window parapet).

Autor text / Text author: Elena-Codina DUȘOIU

23. Vile Ziarul Universul

Ziarul Universul Villas

1927 Strada Madrid 5

Ansamblul de vile din strada Madrid au fost proiectate de Virginia ANDREESCU HARET pentru tragerile la sorţi pentru abonaţii ziarului Universul. Vilele au fost gândite cu siluete masive Neoromânești și cu ornamente simplificate. Principala caracteristica care atrage privirea este vibrația discreta a volumelor, creată de contraforții de colț și, în special, de rezolvarea de colț prin intermediului bovindoului circular. La nivelul trecătorilor, cele patru vile etalează un parter auster, aproape opac, însă etajul este puternic vitrat cu ferestre de proporția de aur, ritmat așezate pe toată lungimea fațadelor.

Copertinele și streșinile puternice contribuie la imaginea Neoromânească a clădirilor, împreună cu consolele sculptate de lemn.

The ensemble of villas on Madrid Street was designed by Virginia ANDREESCU HARET for the lottery for the subscription owners for Universul newspaper. The villas were conceived with massive Neo-Romanian silhouettes and cleansed decorations. The main feature that catches the eye is the discrete vibration of the volumes, generated by the corner buttresses and, especially, by the circular corner bow-window. At passer-by eye level the four villas exhibit an austere ground floor, almost opaque, but the first floor has a multitude of Golden Ratio windows, setting a rhythm across the entire facades.

The powerfull canopies and overhangs chip in to the Neo-Romanian look of the buildings, together with carved wooden supports.

Autori text / Text authors: Răzvan LĂCRARU, Mihaela LĂCRARU

24. Imobil de apartamente

Apartment Building

1924-1928 Strada Frumoasă 50-56

Imobilul de apartamente aflat la intersecția Străzii Frumoasă cu Calea Victoriei a fost construit de societatea Construcția Modernă în cadrul unui program creștere a numărului de locuințe accesibile ca preț. Paternitatea acestui proiect este atribuită de literatura de specialitate arhitectei Virginia ANDREESCU HARET, deși există cel puțin un articol care pune sub semnul întrebării acest fapt. Cert este că arhitecta a lucrat la această societate în perioada aceea și, având în vedere că cealaltă lucrare în întregime eclectică a arhitectei este lucrată în echipă, probabil că și la această clădire ANDREESCU HARET a făcut parte dintr-un colectiv. Imobilul este organizat în patru tronsoane, deși aspectul este unul continuu, fluid, preluând colțul și realizând o legătură coerentă între cele două străzi.

Cele două fațade orientate spre străzi sunt tratate ca una singură, curbată, cu zona colțului subliniată cu fronton și cornișă. Toată această fațadă este împărțită în trei registre: parterul comercial, tratat ca un soclu cu bosaj pronunțat; etajele unu-patru – un registru ritmat de traveile elansate; mansarda, ușor mascată de o cornișă puternică, întreruptă doar de traveea de colț.

Întregul ansamblu este ornat cu decorații clasicizante, iar elementele variate de morfologie ne conduc la a încadra această clădire în repertoriul Eclectic. Din păcate, colțul, elementul principal al fațadei curbate, este orientat spre Nord, ceea ce face ca jocurile de adâncime a fațadei să treacă neobservate, dar fațada dinspre Palatul Cantacuzino oferă de asemenea o plastică valoroasă, care beneficiază și de lumină potrivită.

The apartment building at the intersection of Strada Frumoasă and Calea Victoriei was built by the Construcția Modernă Company as part of a program for increasing the number of affordable housing units. The ownership of the design for this project belongs, according to dedicated literature, to Virginia ANDREESCU HARET, although, there is at least one article that questions this fact. What is certain, though, is that the architect worked for this company in that period, and, seeing as how the other entirely eclectic work of hers was cosigned, it is likely that for this building as well Virginia ANDREESCU HARET could been part of a design team. The building is organized in sections, although the appearance is continuous, fluid, assuming the corner and realizing a coherent connection between the two streets.

The two facades that face the streets are treated as a single, curved facade, with the corner area emphasized by a pediment and cornice. This entire facade is partitioned into three registers: the commercial ground floor, treated as a base with powerful bossage; floors one to four – a register defined by the rhythm of the slender bays; the mansard, slightly masked by a powerful cornice, interrupted only by the corner facade bay.

The entire ensemble is enriched by classical ornaments, and the varied morphology leads us to assign this building to the Eclectic repertory. Unfortunately, the corner, the main element of the curved facade, faces North, which renders the play on facade depth planes unnoticed, but the facade facing the Cantacuzino Palace also offers a valuable composition, which receives the correct light.

Autori text / Text authors: Răzvan LĂCRARU, Mihaela LĂCRARU

25. Vila Ianculescu (Rosetti) Villa

Ianculescu (Rosetti) Villa
1928 Strada Povernei 1-3

Complexul din strada Povernei era protejat ca monument (cod LMI B-II-m-B-19465), dar actualmente nu mai este inclus în listă. Intervenţia de o mare sensibilitate a Virginiei ANDREESCU HARET condusese la un complex armonios al construcţiei de secol XIX cu extinderea şi supraînălţarea cu etajele 2 şi 3, în 1944 adăugându-se al 4-lea, şi era totodată una din puţinele intervenţii pe existent din perioada interbelică. În Slovenia, arhitectul Joze PLECNIK, a operat astfel de intervenţii de restaurare în aceeaşi perioadă, dar este un exemplu rar. Construcţia iniţială era un Art Nouveau construit de Wilhelm BAST în 1891. Casa Rosetti-Soleşti, cea demolată, are o istorie remarcabilă în ce priveşte locuitorii ei. „Aici au locuit Theodor Rosetti-Soleşti (Solescu), fratele Elenei Doamna, sotia lui Alexandru Ioan Cuza-Vodă, impreuna cu soţia sa, Pulheria (1847-1925)” se scrie în raportul Observatorului Urban privind demolarea. În momentul de faţă vegetaţia acoperă mutilarea ansamblului.

The complex in Povernei street was listed as monument (cod LMI B-II-m-B-19465), but right now it isn’t anymore. The intervention of great sensibility of Virginia ANDREESCU HARET had led to a harmonious complex of the 19th century building with the extension and addition of the 2nd and 3rd upper floors, in 1944 being added a 4th. In Slovenia, the architect Joze PLECNIK, made this kind of interventions of restoration during the same period, but it is a rare example. The initial building was drawn within Art Nouveau lines by Wilhelm BAST in 1891. The Rosetti-Soleşti house, the one demolished, had a remarkable history regarding its inhabitants: ‘Here lived Theodor Rosetti-Soleşti (Solescu), the brother of Elena Doamna, the wife of Prince Alexandru Ioan Cuza, together with his wife Pulheria (1847-1925)’ is written in the report of Observatorul Urban regarding the demolition. Currently vegetation covers the mutilation of the ensemble.

Autor text / Text author: Maria BOŞTENARU-DAN

26. Vila Virginia şi Spiru HARET

Virginia and Spiru HARET Villa

1931 Bulevardul Lascăr Catargiu 14

Cea de-a doua reşedinţă a Virginiei şi a lui Spiru HARET este una în care volumetria şi faţadele sunt de factură funcţionalistă. Casa are parter şi două etaje, cu scara accentuată în zona colţului şi balcoane la faţadă, care se continuă cu o zonă de tip bovindou peste garaj, tipic pentru imobilele interbelice. În planurile publicate din revista din 1976, în utilizarea din perioada R.S.R., casa cuprindea un parter cu zonă de zi şi de noapte, cu accesul spre zona de servicii/bucătărie din spate, care cuprinde şi o scară de servici, şi două etaje identice cu zonă de noapte şi o zonă de zi, dar care înglobează birouri, zona de zi fiind redusă la hol-sufragerie, fără lumină naturală. Aceste planuri diferă de cele de la arhive, faţă de care sufrageria a fost înlocuită cu dormitoare la etaj. Se pare că în istoria ulterioară a utilizării casei al doilea etaj este proprietatea unei alte familii, existenţa unei bucătării şi zone aferente la toate nivelele făcând posibil acest lucru. Observăm în plan pereţi de umplutură şi marcări ale unor noduri de tip stâlp, care ne conduc la ideea unei construcţii tot din beton armat. Restaurarea casei s-a redus la o parte a acesteia.

The second house of Virginia and Spiru HARET is one in which the volume and the facades carry a functionalist influence. The house has a ground floor and two upper floors, with the staircase emphasized in the corner region and balconies on the facade, which are continued with a bow-window area over the garage, typical for the buildings of the inter-war period. In the plans published in the 1976 magazine, in the use during the socialist time, the house included a ground floor with day and night zone, with the access to the service zone/kitchen from behind, where there was also a service stair, and two identical upper floors with night and day zone, but which include offices, the day zone being reduced to hall-dining room, without natural light. These plans differ from those in the archives, compared to which the dining room was replaced with bedrooms in the upper floors. It seems that in the later history of the use of the house the second floor is in the ownership of another family, the presence of a kitchen and the related zone on every level making this possible. We see in the plan the infill walls and markings of nodes resembling columns, which leads us to the idea of another reinforced concrete building. The restoration of the house was reduced to treating only a part of it.

Autor text / Text author: Maria BOŞTENARU-DAN

27. Vila Augustin OPRAN

Augustin OPRAN Villa

1928 Strada Alexandru Philippide 15

Concepută într-un limbaj Neoromânesc sobru și masiv, vila de la numărul 15 pe strada Alexandru Philippide se remarcă printr-un joc de volume bine controlat: bovindoul dinspre stradă, accentul vertical pe trei niveluri din traveea mediană a fațadei lungi, împreună cu foișorul de colt generează o alternare plăcută a planurilor fațadei și tușe puternice de umbră.

Atât bovindoul cât și volumul vertical dinspre curte utilizează o simetrie atent compusă, generând un sentiment de ordine și axialitate în cadrul fațadelor de altfel foarte divers perforate de ferestre, uși, ancadramente și ocnițe de varii forme și proporții. 

Aspectul aerisit și filiform al structurii foișorului contrastează într-o manieră jucăușă cu masivitatea consolelor bovindoului, a arcului ferestrei (turtit parcă de greutatea aceluiași bovindou de deasupra), a contraforților de colț și a amplului acoperiș. Acest joc de materialitate mai apare în opera arhitectului la Vila dr. N. Gh. Lupu (1929) și la Ansamblul Depozit de vinuri şi locuinţe salariaţi ale Băncii Viticole (1928).

Conceived in a sobre and massive Neo-Romanian style, the villa at 15 Alexandru Philippide Street distinguishes itself through a well controlled play on volumes: the streetside bow-window, the three level high vertical accent that occupies the middle bay of the long facade, together with the corner belvedere generate a pleasant alternation of facade planes and powerful brush strokes of shade.

Both the bow-window and the courtside vertical volume use a carefully composed symmetry, generating a sense of order and axiality within the facades,that are otherwise diversely perforated by windows, doors, window frames and blind niches of varied shapes and sizes.

The airy and thin aspect of belvedere structure comes into playful contrast with the massivity of the bow-window supports, of the depressed arch (which seems to be bent by the weight of the same bow-window above), of the corner butteresses and of the ample roof. This play on textures reappears within the architects’ work on Dr. N. Gh. Lupu Villa (1929) and on the Wine warehouse and living quarters for Banca Viticolă (1928).

Autori text / Text authors: Răzvan LĂCRARU, Mihaela LĂCRARU

28. Vila dr. Nicolae Gheorghe Lupu

Dr. Nicolae Gheorghe Lupu Villa

1929 Bulevardul Dacia 41

La doi ani după ce proiectează Centrul de Cercetări Antropologice al Universității de Medicină Carol Davila, Virginia ANDREESCU HARET proiectează şi construieşte pentru academicianul (atunci conferenţiar doctor) Nicolae Gheorghe LUPU (1884-1966) o reşedinţă de un Neoromânesc matur cu aluzii și tendințe Art Deco.

Volumul simplu și elegant al corpului dinspre stradă are puține abateri de la un paralelipiped perfect adapostit sub acoperiș: nișa intrării principale, foișorul și teșitura unui colț, ambele la etaj. Majoritatea ancadramentelor sunt reduse la profilaturi epurate și solbancuri susținute de denticuli fini, ceea ce face ca ancadramentul intrării, cel al ferestrei de colț și foișorul să iasă în evidență în întreaga compoziție. Contrastul de ornamente proiectat cu finețe este bine pus în valoare de calitatea cioplirii în piatră și în lemn.

Corpul cu foișor este un alt prilej pentru contrast la această vilă: parterul este foarte masiv, mimând un cerdac, dar cu coloane puternice și cu golurile zidite, iar structura etajului (strict în această zonă) este foarte aerisită, cu elemente fine din lemn.

Vila, deși discretă, este una dintre prezențele cele mai plăcute de pe acest bulevard elegant.

Two years after she designs the Anthropology Research Center for the Carol Davila Medical University, Virginia ANDREESCU HARET designs and builds for academy member (back then associate professor) Nicolae Gheorghe LUPU (1884-1966) a mature Neo-Romanian residence with Art Deco hints and suggestions.

The simple and elegant volume of the street side part of the building has few deviations from a perfect parallelepiped harbored under the roof: the main entrance niche, the belvedere and the beveling of a corner, both on the upper floor. Most of the window frames are reduced to cleansed profiles and window aprons supported by refined dentils, which makes the stone frames of the front door and of the corner window and the entire belvedere really stand out within the whole composition. The refined design of the decoration contrast is very well emphasized by the quality of the stone and wood carving.

The belvedere part of the building is another contrast opportunity for this villa: the ground floor is massive, simulating a porch, but having strong columns and filled openings, while the structure of the upper floor (strictly in this area) is very ethereal, with refined wood elements.

The villa, although discreet, is one of the most pleasant elements on this elegant boulevard.

Autori text / Text authors: Răzvan LĂCRARU, Mihaela LĂCRARU

29. Imobilul Gongopol

Gongopol Building

1924 Strada Icoanei 40

Imobilul de locuințe colective din strada Icoanei a fost proiectat în liniile stilului Neoromânesc târziu, cu elemente decorative simplificate, dar cu vădite trimiteri la vocabularul decorativ românesc: ferestre cu trei arce fără tiranți (grație utilizării betonului armat), utilizarea ocnițelor, brâie pronunțate (chiar dacă nu sunt împletite).

Fațada principală, deși asimetrică, a fost gândită în două travei alăturate perfect simetrice (nu între ele). Traveea din stânga este dominată de un cartuș cu șase ferestre la etajele 1 și 2, unite prin brâie ieșite în relief. Traveea din dreapta este de fapt compusă dintr-un bovindou care se desfășoară pe întreaga înălțime a fațadei, puternic vitrat, din nou datorită noilor tehnologii constructive.

Rezultatul adaptării a două axe de simetrie pentru fațada principală a fost elansarea acesteia, oferindu-i o verticalitate artificială dar bine controlată, susținută de ferestre înalte și balcoane franțuzești.

The apartment building on Strada Icoanei was designed within the lines of the Neo-Romanian style, with simplified decorations, but with obvious references to the Romanian decorative vocabulary: triple-arched windows without any tie beams (due to the use of reinforced concrete), the use of blind niches, thick (even though not woven) profiles.

The main facade, although asymmetrical, was devided into two perfectly symmetrical (not to each other) facade bays. The left bay is dominated by a cartouche with six windows on the first and second floors, windows that are interconnected by ample facade profiles. The bay on the right is actually a generously glazed bow-window that spans over the entire height of the façade, also made possible by the new construction means.

Autori text / Text authors: Răzvan LĂCRARU, Mihaela LĂCRARU

30. Liceul Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir High School

1925 Bulevardul Dacia 117

Clădirea Liceului Dimitrie Cantemir este proiectată, conform literaturii de specialitate, de Virginia ANDREESCU HARET și N. STĂNESCU. Clădirea masivă este compusă din corpul central, cu intrarea, și trei aripi care închid o incintă destinată elevilor. Corpul central se adresează intersecției, iar fațada principală a acestuia definește un pătrat. Însăși împărțirea fațadei în trei registre orizontale și în trei travei verticale sugerează o tratare temperată, care nu favorizează nici una din cele două direcții. Cele trei aripi cu săli de clasă sunt definite de ritmul orizontal al alternării ferestrelor cu fâșii de cărămidă aparentă. Întregul ansamblu este coerent și omogen decorat cu motive Neoromânești: brâie și ancadramente în dinți de fierăstrău, ancadramente cu ‘noduri’, coloane și portal Brâncovenești. Fațadele, dominate cromatic de cărămizile roșiatice, sunt de aproximativ nouă decenii o prezență iconică a cartierului și a bulevardului.

The building of the Dimitrie Cantemir High School was designed, according to dedicated literature by Virginia ANDREESCU HARET and N. STĂNESCU. The massive building comprises of the central body with the main entrance, and three wings that enclose a yard, dedicated to student use. The central body addresses the intersection, and its main facade defines a square. The partition itself of the facade into three horizontal registers and three vertical bays suggests a temperate treatment that does not favor either of the two directions. The three wings that harbor classrooms are defined by the horizontal rhythm of alternating windows and apparent masonry strips. The entire ensemble is coherently and homogenously decorated with Neo-Romanian motifs: saw tooth profiles, window frames with ‘knots’, the columns and portals influenced by the art of Brâncoveanu period. The facades, chromaticly dominated by the reddish masonry, have been an iconic presence of the neighbourhood for almost nine decades.

Autori text / Text authors: Răzvan LĂCRARU, Mihaela LĂCRARU

31. Vila ing. P. Leibovici

Eng. P. Leibovici Villa
1926 Intrarea Spătarului 5

Intrarea Spătarului cuprinde două case ale Virginiei ANDREESCU HARET, situate vis-a-vis: prima reşedinţă a autoarei la numărul 8, şi o altă clădire la numărul 5. Ambele prezintă un plan neregulat şi arhitectură Neoromânească. Conformaţia este marcată de situarea în locul de intoarcere a fundăturii, cu o parte îngustă la stradă şi faţadă laterală oblică. Colţul este marcat de un volum circular, precum în ansamblul de vile pentru funcţionari, cu care se înrudesc şi acoperirile peste anumite ferestre, nu şi peste intrare. Intrarea este astfel încadrată de volumul circular al colţului şi un bovindou semicircular. Casa are parter, demisol şi un etaj, şi acoperiş în şarpantă.

Intrarea Spătarului includes two houses by Virginia ANDREESCU HARET, situated on opposite sides of the road: the first residence of the author at number 8 and another building at number 5. Both present an irregular layout and Neo-Romanian architecture. The conformation is marked by the situation in the round where the cul-de-sac allows U-turns, with a narrow part to the street and an oblique lateral facade. The corner is marked by a rounded volume, as in the case of the villa ensemble for state employees, with which it also shares the roof above some windows, although not over the entrance as well. The entrance is thus framed by the circular volume of the corner and a semicircular bow-window. The house has ground floor, a high basement and an upper floor, and pitched roof.

Autor text / Text author: Maria BOŞTENARU-DAN

32. Vila HARET

1926 Intrarea Spătarului 5

Construită în anul 1926 ca primă reşedinţă a arhitectei şi a soţului său Spiru HARET-GOLD, inginer constructor, fiul cărturarului Spiru HARET, casa din Intrarea Spătarului oferă o căldură aparte, o domesticitate a locuirii susţinută în mod fericit de stilul Neoromânesc. Este caracteristic limbajului arhitectei turnul cilindric de colţ, orientat către stradă, cu bovindou la parter şi logie circulară la etaj, protejată de o cornişă cu streaşină generoasă. În compoziţia faţadei se remarcă decoraţia balustradelor, complexă însă disciplinat integrată liniilor de forţă ale elevaţiei, şi pilaştrii adosaţi din dreptul bovindoului, ca şi ancadramentele de factură neoromânească şi micile ferestre de tip “ocniţe”, cu trimiteri către stilul Brâncovenesc, ca şi soclul înalt, impozant, finisat cu similipiatră. O anumită simplitate în modelul decorativ al cornişei şi al brâului trimite subtil către stilul Art Déco. Tâmplăria şi închiderea streşinii (decoraţii, căpriori) sunt originale. Este caracteristică acestei locuinţe dublarea intrării dinspre stradă, casa fiind gândită în aşa fel încât să poată fi ocupată simultan de două familii. Faţada de acces dinspre fundătura reprezentată de Intrarea Spătarului prezintă o subtilă concavitate. Se păstreaza uşile de intrare originale, din lemn, cu grilaj în arc la partea superioară, cu cutie de scrisori proprie încorporată, cu felinare din fier deasupra şi cu câte o treaptă din marmură.

Built in 1926 as the first residence of the architect and of her husband Spiru HARET-GOLD, building engineer, the son of scientist Spiru HARET, the house on Intrarea Spătarului offers a particularly warm atmosphere, being an extremely domestic residence completed by the attributes of Neo-Romanian style. The cylindrical tower placed in the corner and turned towards the street is a specific element for the architects’’ work. In this case it has a bow-window in the ground floor and a loggia protected by generous eaves. The decoration of the parapets, complex but integrated to the main axis of the facade, as well as the pilasters linked to the wall, the window frames and the small windows inspired from the architecture of Brâncoveanu's churches and the tall basis in artificial stone are the main elements of the exterior composition. Certain simplicity in the decoration of the cornice hits towards the Art Deco style. The carpentry and the finishing of the roof are the original ones. A characteristic of this residence is the double entrance at street level, the house being conceived in fact for two families. The access facade presents a subtle concavity. The original entrance doors - with iron arches in the upper part and old letter boxes - are still present, as well as the entrance light fixtures and the marble steps.

Autor text / Text author: Elena-Codina DUȘOIU

33. Imobilul Societăţii Locuinţe Ieftine

The Building of Locuinţe Ieftine Company

1926 Bulevardul Hristo Botev 1

Acesta este un alt imobil multietajat de locuit proiectat în cooperare cu Jean POMPILIAN (1872-1938). Blocul este situat central, în Piaţa Rosetti colţ cu Strada Hristo Botev. Poziţia de colţ nu a fost exploatată pentru o soluţie specială, acesta fiind teşit. Parterul înalt, cu mezanin, adăposteşte spaţii comerciale. Deasupra acestora se găseşte un registru de trei etaje cu ferestre generoase, care prezintă însă avarii diagonale la elementele de zidărie, tipice pentru cele seismice. Acest registru se încheie cu un etaj cu rol de cornişă, etajul IV, care face trecerea spre registrul următor, al mansardei. Decoraţia este în stil Neoromânesc.

This is another multi-story building designed in cooperation with Jean POMPILIAN (1872-1938). The apartment building is situated centrally, facing Rosetti Square corner with Hristo Botev Street. The corner position was not exploited for a special solution, this being simply cut at a 45° degree angle. The high ground floor, with mezzanine, houses commercial spaces. Above these there is a registry with three floors with generous windows, which present diagonal cracks on the masonry elements, typical for the earthquake damage patterns. This registry is closed by a floor that plays the role of cornice, the fourth upper floor, which makes the transition to the next registry, that of the mansard. The decoration is of Neo-Romanian style.

Autor text / Text author: Maria BOŞTENARU-DAN